jump to navigation

Vorbeste cineva Român? februarie 10, 2009

Posted by Cosmin in din tara piticilor.
Tags: , , ,
1 comment so far

Din „adevarul de seara” am aflat ca la Teatrul Maghiar din Timisoara va avea loc in premiera un concert doar cu lumini si umbre. Deoarece nu se dadeau prea multe detalii despre acesta, am recurs la prietenul meu Google si-am zis: „teatrul ma”… hopa se autocompleteaza: „teatrul maghiar timisoara”, perfect! clic.
Imi gaseste adresa teatrului si intru grabit pe ea. La acea adresa ma intampina o aplicatie flash foarte frumoasa cu pozele unor actori (pare-se din timpul unor piese) si astept sa se desfasoare minunatia pana ma lasa sa aleg ceva ori ma redirectioneaza spre pagina de index (cum mai au unele siteuri). NIMIC.
Imi apar in schimb jos 3 variante de clicuit: MAGYAR, ROMÂN, ENGLISH. Si-am apasat pe „roman”.. nimic, apas iar pe romani: nimic! si tot apas cateva clicuri cum numai pe la dota dau, acelas rezultat, maimutoii aia se tot plimba prin fata mea ba parca mai cu spor!
Urasc limba maghiara, mi-e groaza de ea si un gand pesimist imi spunea ca sigur daca apas „magyar” va merge, dar mi-am incercat noroc cu „english”, din pacate a avut acelas rezultat ca si „roman”.
Mi-am luat inima in dinti, mi-am pregatit ochiul pentru caractere ciudate si enervante si-am dat clic pe „magyar”: zap situl a fost incarcat intr-o clipa, e plin de anunturi, mesaje, postari.. dar dracu intelege!
Si asa am renuntat…
Detalii ->AICI<- ca dincolo daca esti roman n-ai sanse, cred ca te-ar si bana daca ar putea!

Cotcodac octombrie 20, 2008

Posted by Cosmin in piticii mei.
Tags: , ,
add a comment

In drumul meu spre casa, traversand mereu centrul orasului si alte zone aglomerate, mi-e dat sa vad oameni cu diferite fete, de la cele mai frumoase la cele mai urate sau chiar ciudate.

Azi, cum mergeam linistit, cu castile la urechi si muzica nu data prea tare ca sa pot auzi masinile care franeaza in ultima clipa 😆 , m-am trezit cu doua femei alaturi de mine, iar una din ele, spre norocul meu ca batea Soarele dinspre ea, arata ca o gaina. Se pare ca traseul nostru a fost comun pentru cativa zeci de metri timp in care imi imaginam ca ma urmareste o gaina (era evident ca am bagat viteza!) si care femeie, in loc sa vorbeasca, cotcodocea 😀

Ii ciudat ca, sa zicem, deoarece nu m-am uitat bine la ea, eu i-am asociat rapid fata cu o gaina si asa mi-o imaginam, dar cotcodacelile le auzeam atat de bine, ziceai ca vorbeste limba lor 😀

Ce-ti poate face un ceas? septembrie 18, 2008

Posted by Cosmin in piticii mei.
Tags: ,
add a comment

Ati zice voi ca mai mult decat sa masoare ora nimic altceva, va inselati.

De curand am primit din Italia doua ceasuri, unul sport si unul elegant (care nu functioneaza, probabil n-are baterie desi cica e nou). Cel sport mi-a placut mai mult, mai ales ca avea si cureaua din piele, iar cadranul era pe gustul meu, dar avea un sigur defect (in viziunea mea), avea cureaua galbena. Am decis sa-l port dupa ce am ascultat cateva pareri feminine in despre un barbat cu ceas galben. Am gasit chiar si o ocazie buna pentru el in care sa-l testez.

Trebuia sa plec intr-o calatorie lunga cu trenul si daca era ne intelegeam bine pe tot parcusul probabil ma atasam de el. Eram in WC-ul din tren, simteam ca nu ma mai pot tine, vezica simteam ca-mi plesneste asa cam m-am dus grabit, am inchis atent si bine usa, am tras repede de slit si nu stiu cum ma lovesc cu ceasul de catarama curelei ca deodata vad cum cadranul ceasului zboara pe langa capacul de la wc (am avut noroc ca n-a cazut in el si deci intre liniile de cale ferata), dar s-a oprit undeva pe acolo prin baie unde oricum nu era prea curat.

Totul s-a intampla foarte brusc si nici ma asteptam sa-mi faca una ca asta, oricum in momentul ala nu-mi pasa nici daca se demonta tot ceasul caci eu aveam ceva mai important de facut. Dupa ce m-am vazut usurat, mi-am zis ca poate e bun ceasul si n-are rost sa renunt la el asa usor, deci am ridicat capacul si l-am spalat cu gandul o sa-l lipesc mai bine acolo. L-am pus la locului, am vazut ca sta si nu cade si am plecat in vagon (era unul necompartimentat cu culoar pe mijloc si mese din alea enervante intre scaune) ca si cum nu s-ar fi intampla nimic (desi lumea se uita la mine parca stia ce am patit).

M-am asezat pe locul meu, mi-am luat covrigeii apoi ziarul si am inceput sa citesc acolo unde am ramas. Au trecut 5 minute si tot ma gandeam la ceas, dupa ce ca mai era si galben imi mai face si belea acum pe tren, plus ca nu aveam unde sa-l tin, buzunarele de la pantaloni imi erau mici deci trebuia sa-l tin la mana cumva ca bagajul meu mare si greu il dadeam jos abia cand ajungeam la destinatie. Dupa 10 minute, am uitat de el, de intamplare si lucrurile parca au revenit la normal, mai ales ca eu imi savuram ziarul si am dat repede pagina sa nu pierd firul, moment in care cadranul ceasului cade iar, ajunge la mijlocul vagonului rotinduse si cade galagios ca o moneda.

Toata lumea se uita la cadranul zburator, m-am facut mic si nesimtit, adica mi-am citit ziarul in continuare ca si cum nimic nu s-a intamplat sau era ceva minuscul, apoi dupa putin timp cand am simtit ca lumea si-a luat ochii de pe cadran si cureaua galbea de la mana mea, mi-am luat gemuletul ca si cum s-ar fi petrecut ceva normal si-am revenit la locul meu prefacandu-ma ca imi citesc ziarul linistit, dar de fapt nu stiam cum sa mai injur amaratul asta de ceas galben si cum sa ma fac mai mic si nevazut. Dupa ce a inceput sa mai atipeasca lumea prin tren, mi-am scos ceasul nervos si l-am varat in geamantan fara sa-l mai dau jos.

Mi-am promis ca urmatorul ceas pe care o sa-l mai port o sa fie unul pe care o sa mi-l cumpar eu si o sa am grija sa fie unul bun.